Noutăți Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai”

La clubul de lectură Synesthesia în data de 30 ianuarie s-a discutat despre cartea Zuleiha deschide ochii de Guzel Iahina apărută la Editura Humanitas în 2018. Romanul a fost recompensat cu cele mai importante premii: Bolșaia Kniga (dublu câștigător, Premiul întâi și Premiul cititorilor – Locul întâi), Iasnaia Poliana (Lev Tolstoi) și Kniga Goda. Este tradus în peste treizeci de limbi.
Conducătorul Clubului de lectură este Radu Andrei Deme.

Azi 31 ianuarie 2024 a avut loc la Biblioteca Județeană, secția de copii Clubul de lectură în limba maghiară. Amfitrioni au fost elevii din clasa a XI-a C de la Liceul Teoretic „Ady Endre”, sub îndrumarea profesoarei Csepregi Imola-Eszter.

Ion Cristofor consideră că “Mircea Popa este mai mult decât un critic sau un istoric literar. Este o instituţie. A produs o bibliotecă întreagă, este, ştiu că nu se va supăra cu afirmaţia următoare, un industriaş de o hărnicie extraordinară. În urma D – sale rămâne o bibliotecă dedicată personalităţilor transilvane”.

Licenţiat în Filologie, la Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Mircea Popa a absolvit în anul 1960 ca șef de promoție. Zece ani mai târziu, în anul 1970 a obținut titlul de doctor în filologie. Devine profesor la Săcuieni, jud. Bihor (1960-1961), muzeograf la Muzeul Banatului din Timișoara (1961-1962), profesor la liceul din Aleșd (1962-1963), apoi cercetător științific (1963-2009) la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” al Academiei Române, filiala Cluj-Napoca, profesor asociat la Facultatea de Istorie și Filosofie din cadrul Universității „Babeş-Bolyai” (1991-1994) și profesor titular la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba-Iulia (1995-2009).

Jurnalistul Cornel Nistorescu își va lansa la Oradea volumul “Cartea exasperării mele. Cincisprezece ani la Cotidianul”, apărut la Editura Casa Serafim, în anul 2023 .
Evenimentul va avea loc miercuri, 31 ianuarie 2024 de la ora 17:00, la sediul Muzeului Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr.1/A), în sala de conferințe, în prezența autorului și va fi moderat de către Miron Beteg.
Prezentarea cărții va fi făcută de către filosoful și omul politic român, prof. univ. dr. Andrei Marga.
Intrarea este liberă.

”Eu trebuie să fac Unirea, căci sunt dator către nația care m-a ales și către istoria față de care trebuie să am o responsabilitate. Unirea este credința mea politică; ea este ținta de mântuire a națiunii române, la care părinții noștri au căutat a ajunge și la care sper că vom putea ajunge.”
Alexandru Ioan Cuza

Unirea Principatelor Române, cunoscută ca ”Mica Unire” reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un Principat unit.

Unirea de la 1859 este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate. La 5 ianuarie 1859, în Moldova, și la 24 ianuarie 1859, în Țara Românească.

În timpul domniei sale, Alexandru Ioan Cuza a luat măsuri de unificare a armatei și a administrației, a pus bazele constituției, a introdus noua organizare a învățământului, culturii și a întreprins secularizarea averilor mănăstirești și împroprietărirea țăranilor.

Zilele de iarnă friguroase au adus în Ludoteca Bibliotecii Județene pe cei mai mici cititori.
Micuți, veseli, puși pe joacă , interesați au înseninat ziua.
Au ascultat povești, s-au jucat, au pus întrebări, au promis că vor veni însoțiți de părinți să se înscrie pentru a putea lua acasă din cărțile răsfoite acum în grabă .

Radu Theodoru, născut la data de 17 ianuarie 1924 la Ineu, județul Arad, este un ofițer român cu o bogată carieră literară dezvoltată, în principal, înainte de anul 1990. Este considerat unul dintre cei mai de seama scriitori postbelici din literatura română, îndeosebi în sfera romanului istoric, cu influențe din zona militară.

A studiat la Liceului Constantin Diaconovici Loga din Timișoara, apoi a continuat să-și perfecționeze pasiunea din copilărie, zborul cu avioanele, pasiune care a continuat-o în cariera militară.

Generalul de Flotilă Aeriană RADU THEODORU declară mereu, cu mare respect față de români și istoria poporului: „Pentru mine, zborul nu a fost o meserie, ci pasiunea mea existențială”.

În anul 1942 a obținut la Petroșani brevetul de pilot, fapt care l-a ajutat să intre în 1943 la Școala Superioară de Aviație Militară, Secția Naviganți, de la Cotroceni.

Mihai Eminescu, gânditorul neamului, “omul întreg al culturii româneşti”, ,după cum spunea Constantin Noica, trezeşte mereu curiozitatea şi admiraţia cititorilor, dar şi dorinţa lor de a se exprima asupra creaţiei lui sau a felului în care este ea receptată şi ce ecouri provoacă în mintea şi în sufletul fiecăruia.

De foarte mulți ani Eminescu și-a aflat liniștea eternă. Flacăra gândirii, simțirii, artei lui, nu se va stinge însă niciodată. Criticul literar Titu Maiorescu, cel care l-a sprijinit moral și material pe parcursul întregii vieți, a fost primul care a scris despre opera lui Mihai Eminescu, iar de atunci încoace, cercetarea scrierilor lui a fost continuată de literați, critici și istorici literari ca Perpessicius, Tudor Vianu, Dumitru Caracostea, George Călinescu, Ion Negoițescu, Rosa del Conte, Ioana Em. Petrescu, Zoe Dumitrescu Bușulenga, Petru Creția, Ilina Gregori, etc.