Între „coperțile” acestei conferințe au fost cuprinse subiecte diverse, atât în privința domeniului cunoașterii, cât și al conținutului, singurul factor de unitate al lucrărilor susținute fiind suportul papetar, fie că vorbim de cartea tipărită ori de manuscrise. Din domeniul teologiei s-au abordat subiecte privind comentariile biblice, analize comparative ale unor ediții ale Bibliei, traduceri biblice, ediții ale unei psaltiri românești și grecești, etc. Din domeniul istoriei culturii, cu sub-domeniile sale (istoria bibliotecilor, istoria învățământului, istoria pedagogiei, etc.) au fost puse în discuție mai multe subiecte: studenți transilvăneni și dizertațiile lor tipărite, tipărituri transilvănene în biblioteci din afara actualei Românii, colecții de cărți și manuscrise vechi din biblioteci școlare și parohiale, colecții de carte medicală, xilogravura cărții vechi, imagini istorice în cartea veche italiană, heraldica în cartea veche românească, colecții contemporane de carte veche românească, carte veche pedagogică, biblioteci nobiliare, etc. Nu au lipsit subiecte privind digitizarea colecțiilor, conservarea tipăriturilor și, mai nou, inteligența artificială.
Subiectele abordate de cei peste 40 de specialiști din cadrul a 21 de instituții (11 biblioteci publice, academice și universitare; 5 universități, 4 muzee; 1 mănăstire) au fost încadrate în două secțiuni intitulate „Biblioteci și patrimoniul lor” și „Cărți și tipografii. Trecut și prezent”. Cel mai numeros segment al comunicărilor a fost cel al cărții vechi străine și manuscrise (21), urmat de cartea veche românească și manuscrisă (12), al digitizării colecțiilor vechi din biblioteci și muzee (3) și al conservării/restaurării cărții și manuscriselor (2). Pentru cartea veche străină și manuscrisă amintim următoarele comunicări: Klára Komorová (Biblioteca Națională a Slovaciei, Martin) „Tipărituri transilvănene din secolul al XVI-lea în biblioteci slovace”, Agata Klimeková (Biblioteca Națională a Slovaciei, Martin) „Peregrinarea academică a mai multor generații din familiile săsești din Brașov la universitățile din Germania”, Mihai Kovacs (Muzeul Principilor, Alba Iulia) „Incunabule și carte de secol XVI în colecțiile parohiei romano-catolice Sf. Mihail din Cluj”, Constantin Ittu (Muzeul Național Brukenthal, Sibiu) „O carte din Biblioteca Muzeului….: Bonaventura Cornelius Bertramus. Comparatio grammaticae Hebraicae et Aramaice, Generva, 1574”, Mária Kovács (BCU Cluj) „Contribuții noi la cunoașterea bibliotecii lui Péter Bod”, Annamária Kimpián (Biblioteca „Teleki-Bolyai” Târgu Mureș) „Biblioteca unui preot reformat din Transilvania în anul 1772”, Klára Lázok (Biblioteca „Teleki-Bolyai” Târgu Mureș) „Manuscrisele contesei Bethlen Zsuzsanna de Iktár”, Melinda Simon (Universitatea din Szeged, Ungaria) „Ce ne spune un teanc de cărți arse? Ghinionul unui librar din Eperjes în 1842”, Cristian Matei (cercetător independent, Alba Iulia) „Secolul al XVIII-lea medical. Johannes Ziegler și Martinus Dietrich”, Arhim. Policarp Chițulescu (Biblioteca Sf. Sinod, București) „Catalogul cărțiilor arabe tipărite în secolul al XVIII-lea pentru creștinii levantini. Provocări, perspective, reușite”, ș.a. Din lucrările dedicate cărții vechi românești, amintim selectiv următoarele: Cristina Dima (Univ. București) „Biblii de la București și poveștile lor”, Alexandru Daniel Piticari (Biblioteca Academiei Române, filiala Cluj-Napoca) „Considerații bibliologice și istorico-heraldice cu privire la stema și stihurile la stemă regăsite în lucrarea Mărgăritare de Ioan Gură de Aur (1691)”, Gabriela Mircea, Doina Dreghiciu (Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia) „Istorie locală și cărți vechi la Meteș (secolele XVIII-XIX)”, Lăcrămioara Manea (Institutul de cercetări eco-muzeale „Gavrilă Simion”, Tulcea) „Cărți românești vechi în colecția sculptorului și psaltului Florin Cârlan”, Laura Stanciu (Universitatea „1 decembrie 1918”, Alba Iulia) „Editări și reeditări ale textelor Școlii Ardelene. Samuil Micu și identitatea uniților”, Anca Elisabeta Tatay (Biblioteca Academiei Române, filiala Cluj-Napoca) „Kiev – Mănăstirea Neamț – Săliște. Ruta de circulație a modelelor: din nou despre relațiile miniaturilor lui Picu Păruț cu xilogravurile românești”, Cosmina Spiridon (Universitatea București) „Viața Sfântului Eustahie Plachida în manuscrisele din fondul Bibliotecii Sfântului Sinod”, etc.
::
::
Prezentarea câtorva exemplare de carte veche străină din fosta bibliotecă a Gimnaziului reformat „Arany János” din Salonta, aflate acum în „Colecțiile Speciale” ale Bibliotecii Județene „Gheorghe Șincai” Bihor, a constituit o noutate și o contribuție la bogăția documentară a conferinței de la Alba Iulia. Informațiile noi se referă la descoperirea, pe baza unor însemnări, a unor donații de carte către biblioteca școlii, profesorii și elevii având astfel privilegiul de a învăța din lucrări tipărite în Europa Centrală și din afara ei. Amintim astfel câteva dintre cele mai relevante: Hē Kainē Diathēke Novum Testamentum, Amsterdam, 1711; P. Virgilii Maronis Opera, cum interpretationes…, Trnava, 1735; Gesneri, Jo. Matheo, Ritum qui Olim Apud Romanos…, Veneția, 1749; M. Tullii Ciceronis Orationes Selectae, Trnava, 1754; Lucii Coelii siue Caecilii Lactantii Firmiani Opera Omnia…, Leipzig, 1735.
Pe scurt și în concluzie, itinerariul cultural al conferinței naționale „Bibliologie și patrimoniu cultural ” de la Alba Iulia, din zilele de 4-5 iunie 2026, a fost un prilej de îmbogățire intelectuală și spirituală, subiectele dedicate cărții tipărite și manuscrise, despre care s-a vorbit, fiind tot atâtea fascicule luminoase din năzuința omului din trecut, prin care acesta a lăsat urme frumoase pentru posteritate. Aceste „urme” se cer redescoperite de specialiști și arătate publicului pentru a înțelege povestea năzuinței omului spre lumina cunoașterii.
Dr. Silviu Sana